Informatii generale
EVOLUTIE, SCURT ISTORIC
Vatra satelor DAIA si PLOPSORU care compun in present comuna DAIA este situata in cea mai mare parte in zona de contact a LUNCII DUNARII cu versantul CAMPIEI BURNASULUI, respective prima terasa a DUNARII. Localizarea vetrelor de sat in aceasta zona a fost determinate de expunerea prielnica catre sud si de adapostul relativ pe care il ofera versantul Campiei Burnasului, dar mai ales de existenta panzelor freatice la mica adancime, precum si a unor izvoare care apar la baza versantului.
Inca din vechime teritoriul comunei a fost situat pe traseul unor drumuri de importanta economica, locala si nationala.Astfel, inca din perioada stapanirii romane in Dacia, pe aproximativ acelasi traseu se afla drumul roman care pornea de la DUNARE pe traseul GIURGIU-BUCURESTI-TARGSOR-DRAJNA, facand legatura cu TRANSILVANIA pe valea Teleajanului.
In perioada feudala, pe teritoriul comunei treceau urmatoarele drumuri care uneau orasul Giurgiu cu capitala tarii:
- drumul Olacului, care trecea prin partea estica a teritoriului, pe traseul Giurgiu-Oinacu-Pietrele-bucuresti;
- drumul Giurgiu-Fratesti-Serpatesti-Stoenesti-Singureni-Bucuresti, care constituia cea mai scurta legatura intre Giurgiu si Bucuresti;
- vechiul drum al banului, reprezentand granita dintre Tara Romaneasca si Raiaua Turceasca a Giurgiului, prin partea sud-vestica a teritoriului, delimitat in anul 1544 de catre domnitorul Mircea Ciobanu, impreuna cu banul Teodosie (de aici si denumirea “Drumul Banului”, pastrata si astazi de batranii satului).
Numele de DAIA a fost dat de ciobanii romani pribegi veniti din Transilvania, sau de catre ciobanii olteni veniti din localitatea cu acelasi nume.
In ceea ce priveste modul de formare al satelor, satul Plopsoru are o forma poligonala regulata, cu o textura stradala regulata, cu o “linie principala”sau “linie mare” si mai multe “linii”, ulite secundare paralele sau perpendiculare pe strada principala. Intre aceste linii, se afla situat satul Daia, cu o forma poligonala, mai mult sau mai putin regulata, atat datorita cauzelor de ordin istoric (fiind sat vechi ),cat si unor motive de ordin geografic.
DAIA “VECHE” se afla asezata intre dealurile de eroziune ale Legarului la sud , Valea Fagadaului si dealul Daia la vest, dealul “Fantana Mare” sau “Dealul Bisericii” la nord si “Dealul Aleciuga” si Lunca Dunarii la est, pana in dreptul caii ferate Bucuresti-Giurgiu si Drumul Banului.
“Satul nou” al Daii se afla asezat in exclusivitate in Lunca Dunarii, la sud de dealul Legarului, pe o distanta de 1-2 km, de o parte si de alta a soselei Bucuresti-Giurgiu.
Fiind asezari rurale cu functiuni predominant agricole , satele comunei Daia se incadreaza din punct de vedere al structurii in tipul de “sat adunat”.
Densitatea geografica actuala a comunei Daia (numarul de 3096 locuitori raportat la 6359,4 ha –aria teritoriului administrativ) este de 48,68 loc/kmp. Densitatea actuala a populatiei in intravilanul comunei este de aproximativ 8 loc/ha (numarul de 3096 locuitori raportat la 388,46ha in intravilan)
